sunt intrebat ironic daca mai pot, daca mai pot sa privesc atat. de-atata privit ar fi trebuit sa-mi iasa ochii pana acum, probabil! experienta isi spune cuvantul aici. ceea ce ma face sa-mi dau seama ca am doua chestii in comun cu melcul, nu doar una cum credeam: viteza ideala contemplatiei si extreme organe ale simtului vizual supraponderal.
ma intreb care este diferenta, granita dintre inauntru si afara. care-i limita? unde? cand inauntru devine afara si vice-versa, cand afara devine inauntru? cat de restrans e inauntru; cat de vast e (in)afara? cat se poate extinde inauntru pana sa-si piarda notiunea? poate sa se stranga pana sa dispara? inauntru nu ascunde vreun inafara? afara nu poate fi tratat ca inauntru? nu sunt oare la fel? afara nu cunoaste intranduri? oare au unitati de masura diferite? cum se intrecunosc, cum se recunosc?
inauntru si afara nu vibreaza la unison?
cand te regasesti pe GPS; cand esti pierdut in idei; cand nu esti; cand simti stramtoarea, asudand; cand nu vezi strajerii, unde esti? cand esti?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu