prenume de text

     Noaptea! De cand lumea si pamantul, mai mult decat doar o faza din zi sau o perioada dintr-un ciclu de ore sau o etapa din viata unui om, un univers complex, aparte, distinct ; o stare! Diurn vs. Nocturn, o lupta eterna intre doua emotii, intre doua firi ce se intalnesc foarte rar si doar in punctul in care de unde se termina una incepe cealalta. Straine una de cealalta precum o calugarita de viata de noapte! „Viata de noapte”! N-am auzit niciodata „viata de zi”. Poate doar uneori de „viata de zi cu zi”. Parca din start cea din urma este ca o batista pe care o tot folosesti si o pui la loc frumos impaturita in buzunarul de la piept, fara insa a o spala niciodata pentru ca pur si simplu uiti de fiecare data pana cand ai nevoie urgenta de ea, in timp ce prima suna atat de incitanta, cu gust suprem, cu mreje puternice, cu stil si personalitate, periculoasa cat sa atraga, plina de dopamina, serotonina, dimetiltriptamina sau alte ina.

     Ma intreb daca toata lumea isi duce viata de noapte la fel. Dar imi dau seama ca desi o experimenteaza toti, nu toti o traiesc asisderea. Unul se plimba printre blocuri si aude, prin geamul deschis larg, cum 4 persoane de 2 sexe diferite, cate doua din fiecare in parte au o seara distractiva la etajul 4; unul isi joaca toate cartile personalitatii sale, danseaza pana la lesin, soarbe tacticos din pahar si radiaza in clubul high-class asemeni lui buddha in nirvana pana cand agata gagigicle pe care a pus ochii de cand a intrat si poate continua cu urmatoarea etapa a noptii in particular ; unul bea cu amicul sau natang la bomba din colt a cartierului, care nici macar nu e o bomba ci doar o pocnitoare, caci nu e o bodega ci un magazin si de fapt ei stau pe o banca printre boscheti ; unul bate la picior ulite de tara care miros a fan si a balega si a stele presarate peste el ; unul ii face un sex oral prietenei sale ce sta intinsa lasciv pe trunchiul copacului scortos, cu pantalonii scurti in vine, cu picioarele desfacute, cu mana coborata, cu degetele tandru departandu-si labiile pofticioase – poate dupa ii va seduce ea lui trupul cum o face el ; unul trece pe bicicleta pe langa ei in drum spre casa, caci copacul era, desi umbrit, aproape de marginea drumului ; unul se uita la un film banal cu aceeasi poveste veche si obosita, cu aceeasi actori fara traire, cu aceleasi replici rasuflate ; unul il citeste pe kant si se crede demizeu ; unul plimba canalele la televizor pana da peste postul pe care nu stia ca-l are, ala cu organe sexuale in imagini HD, absorbindu-se reciproc printre gemete ragusite si uita sa mai schimbe postul ; unul ajunge acasa obosit si, pentru ca nu tine post pentru ca nu-l intereseaza pentru ca nu merge la biserica, trebuie sa-si faca repede ceva de mancare, caci s-a inchis shaormeria de peste drum; unul bea cafea, ca trebuie sa predea a doua zi blestemarul ala de proiect ; unul sta pe chat si viseaza cu ochii deschisi, cu ochii lui mari de „never in a relationship; ever!” status ; unul pur si simplu doarme si viseaza… frumos, desi nu stiu daca platonic sau foarte non-platonic ; unul isi citeste jurnalele vechi pline de mirare, de suspine, de dor, de ura, de iubire, de membre amputate, de echilibristica, de iluminare, de carcei sociali, nu musculari ; unul isi scoate muiat de o implinire boema un disc de vinil din colectia sa adorata si cu un extaz tacit in oase aseaza capul pick-up-ului pe placa, savurand fosnetul acela aparte de inceput, inainte de a se aseza comod in fotoliu sau preferat care, exact ca-n decorul acela cliseu, e sub o lampa inalta cu picior si abajur ; unul isi pune costumul de cosmonaut, caci trebuie sa iasa in spatiu sa faca o reparatie ; unul isi saruta iubita cu foc peste tot, pe ochi, pe gat, pe umeri, deasupra sanilor, pe buric, pe bazin, pe coapse, pe intradosul genunchilor, pe gambe, pe calcai, pe degetul mare, pe degetul mic mic in timp ce ea recita poezii si chicoteste cu sarm erudit precum gadilata - te intreb, era intuneric sau lumina? si, de fapt, unde erau ei? ; unul isi soarbe mintile pe trip absolut, psihedelic scurgandu-se in propriul sau sine, absorbindu-si egoul cu foame incredibila, scuipand resturile precum cojile semintelor, precum samburii cireselor, precum coastele din cotletul de porc ; unul jeleste si deplange privat de liniste interioara ; unul deseneaza launtric orasul, pe asfaltul plictisitor si monoton de gri ; unul se-ntreaba fara rost despre rostul vietii, al oamenilor, al lumii, al materiei vii si al antimateriei ; unul da mesaje de amor sperand sa simta mai presus de orice mai mult ; unul cred ca mi-era prieten, dar n-am mai vorbit de multa vreme, de-atat de multa vreme incat ne-am uitat si numele ; altul isi deschide o doza de bere ce fasaie si stropeste parchetul vechi de trosneste sub picior si se aseaza concentrat in fata monitorului sa mai scrie o fila de istorie insignifianta. O istorie a noptii luciferice.

ai rezonat la cuvintele cu italic, le-ai simtit, cum nasc niste spatii ce se dilata in corpul tau?