nu ca m-as da in laturi de la minimal, caci apreciez muzica repetitiva si in plus mi-o permite si varsta, dar mi-este imposibil sa nu constat ca inainte aveai ocazia sa-ti si dezvolti lexicul odata cu ascultarea muzicii, sau sa-ti reliefezi - chiar si vag - ceva trasaturi de caracter in timp ce-ti delectai simturile. putina traditie, ceva caracter - mai mult sau mai putin - national, nuante lingvistice sau chiar de conduita de viata si mai multe altele probabil le deprindeam in plus cat acul de la pick-up strabatea dicurile de vinil. desigur, si acum muzica educa sau ne educa copiii, dar as da dovada de prea mult old-school-ism daca as incepe sa insir revoltat ce anume! chiar, remarc amuzat ca pt filme exista recomandarea CNA-ului, ceea ce nu se aplica insa si la muzica. bine, stiu, inainte se mai treceau la misto niste avertismente pe casetele cu hip-hop suparat!
exemple: 1 2 3 si altele (piese) si altii (artisti)
iar acum cand le ascult imi dau seama de doua chestii: ce placut era sa stau si sa ascult odihnitor viniluri - parca reaud unele pacanituri cand era zgariat sau mai sarea capul; exista cuvinte in piesele astea, pe care nici acum nu cred ca le stiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu