Asta e o vreme sexoasă.
Când trosnesc încheieturile pereţilor, tocul şi pragul, când şuieră vâtul pe sub uşă, când clanţa uşii întredeschise, uşor crăpată, se izbeşte repetitiv, pendulând static, zâmbesc şăgalnic şi sangvin. Totul este suspendat, imponderal şi încărcat cu tensiuni electro-motrice alungite, sporind afectul, emoţia pe cale să se dezlănţuie. Sunt pe vapor şi plutesc legănat în furtună. Miroase a primăvară, a viaţă (a "excitare nervoasă extremă" - parte din definiţie), a rezistenţă vitală, a libertate, a aventură, escapadă, naştere; a trupuri frumoase dezgolite (de nimfe şi elfi) - a sâni şi a umeri şi-a falange subţiri, a timide încheieturi precostale, a şold şi-a genunchi rătăcit, a gât frământat, a falus amant şi-a vintre arzând, a tors de torace pârâind astral. Magistral. Înăuntru miroase familiar, a siguranţa statorniciei primare, cvasi încins, a cameră străbună de copilărie ce te îmbrăţişează boem şi sărută ludic tacit. E linişte. Afară, aerul aleargă-nteţit în rafale şi loveşte furios, fluturând geamurile bătrâne dezmorţite din tocul de lemn desenat. Soarele intră în valuri şi iese din nori; primitor mângâie cu căldura braţelor sale subţiri şi prelungi, în timp ce vântul aspru e tânăr hârjonindu-se. În valuri, mă scufund odată cu el şi mă-ntorc. Coroanele copacilor foşnesc şi vuiesc bărbătesc. Vâjâie simţul meu în visul aievea, în viscere. Platonic aprins! Pe fond, respiraţie umedă caldă sacadată şi geamăt languros ne'ncetat. Trupul îmi zvântă mădularul falnic erect. Explozii carnale! Încă nu a plouat cu stropii grei ce-ndoaie arborii groşi, lăsându-i fără de trunchi şi nici rădăcini; nori nu s-au rupt deasupra pădurii înfăşurată-n misterul nocturn, ori a cordulu-i întunecat ce stă neatins de lumina difuză, însă zefirul s-a liniştit, probabil ce ştie că are să vie din urmă-i şi vara. Aştept vijelia cu fereastra deschisă, să mă strângă, s-o absorb întru peştera coastelor ancestrale. Sticlă se sparge în sunet de zob.
Părăsesc bârlogul cald şi trag o bluză pe mine. Subţire, comodă, moale pe interior, ce mai apoi o resimt; miroase puternic-feminin, a galeşă vlagă.
Se va servi şampanie la pahar cu picior înalt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu